Toate mă îndeamnă să mă rog aşa

Trezire divina

„Este un semn de noblete mentala sa stii sa admiri ceea ce te depaseste…..Poţi să scrii pagini care ar face până şi pietrele să plângă; contemporanii tăi se vor uita la televizor….Cel curajos este cel căruia, fiindu-i frică, merge înainte….Ceea ce e de la sine înţeles este lucrul cel mai greu de înţeles….Omul e ceea ce rămâne din el după ce lumea din jur îl desfiinţează….Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi liber.” – Gabriel Liiceanu

Clopotul de Denii parcă sună-n rai,
toate-n seara asta au un tainic grai,

Toate mă îndeamnă să mă rog aşa
cum aş fi, Iisuse, chiar în faţa Ta!

O, lumină lină, arde-mi liniştit,
aducându-mi dulce Chipul Lui Iubit!

– Mi-eşti atât de-aproape, încât ochii muţi
Te văd DOAR PE TINE, Care mi-i săruţi.

Ne privim prin lacrimi dulcile văpăi,
Tu, în ochi la mine, eu, în ochii Tăi

Şi-orice dor se…

Vezi articol original 60 de cuvinte mai mult

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s