2- Sa ne dam cu totul prezentului – 4

Sa scriem acum despre stelute 😛
Inainte, veau sa spun asta> am experimentat tot sau aproape tot ce va urma sa scriu.
Acum insa voi generaliza.

– /

Gresit, sa nu crezi ca se poate. Nu e insa gresit sa alegi.

Toate informatiile pe care le cautam pe o anumita frecventa (frecventa noastra- a gandului, a dorintei, a starii in care suntem la un moment dat) le vom gasi (aproape) identic, depinde doar de cat suntem de “inversunati” in aceasta cautare atunci cand o declansam. In mod natural informatiile pe care le captam constient sau subconstient sunt rodul nostru si nu invers. Noi cautam acele informatii cu care suntem in legatura iar ele vin inspre noi numai daca le permitem accesul. De aceea suntem bombardati cu mereu acelasi tip de informatie de peste tot si se cauta infaptuirea acestui lucru sistematic pentru a diminua posibilitatea noastra de a face o selectie personalizata, pentru a o devia in lipsa alegerii. In timp se reuseste daca atentia noastra nu este prezenta si selectiva si cedeaza presiunii stimulilor exteriori indeosebi si cu predilectie noradrenalinici. Este ceea ce pune organismul in pozitia de pregatire de lupta, de fuga sau de atac timp in care sunt stopate procesele de crestere si  fluxul sanguin se concentreaza in directia mobilizarii functiilor neuromotorii in detrimentul dezvoltarii intregului sistem celular.

Informatiilor le putem permite accesul imediat in constient sau devin remanente intr-o anticamera a subconstientului mai indepartata sau mai apropiata pana cand constientul le poate prelua dupa epuizarea proceselor cognitive in curs, in ordinea nevoii de ele, respectiv, in ordinea intensitatii frecventei noastre corespondente. Dau un exemplu un pic cam plastic dar o fac inadins, cum ar fi cumpararea unei carti care aparent nu-ti trebuie neaparat sau nu iti este necesara pentru cautarea ta din acel moment si totusi o cumperi. Te atrage intr-un fel pe care nu-l poti refuza. Isi va dovedi utilitatea mai tarziu daca iti asculti instinctul si nu-l contracarezi. Acest tip de trecere a informatiei din subconstient in constient nu poate avea un suport logic , asa incat nu poate functiona daca ramai cantonat in aria rationamentului “de ce”, “pentru ce” sau mai tarziu cand “te cheama” spui “mi-e lene sa ma scol sa o iau” . Cateodata raspunsul care pluteste in aer se manifesta impotriva vointei constientului tau prin subconstient care e mai puternic. Sau tu cauti ceva si dai de altceva. Daca nu esti cuplat la tine ai putea spune “nu este ce cautam”. Esti sigur? De multe ori bajbaim in cautarile noastre, exista insa o parte a fiintei noastre care stie exact ce anume cautam dar nu-i permitem sa se manifeste acoperind-o cu un exces de procesare constienta. Eu am dat un exemplu pe timp de pace. Dar pentru a putea recepta informatia de care avem nevoie (cu adevarat nevoie, despre situatii critice vorbind), cand intervine agitatia/ stressul, panica si nimic nu ne ajuta, si mintea intra in ceata, e bine sa luam o pauza iar in ea doar sa respiram de cateva ori adanc, alungand frica si repliindu-ne toate capacitatile: constient, subconstient, supraconstient. Nu e nevoie sa stim despre ele deocamdata decat ceea ce stim sau faptul ca exista si ca putem apela la ele devenind un intreg si ca orice intreg, imbatabil. Primul face priza cu ansamblul de informatii pe care le cunoastem déjà despre problema in cauza si ii putem solicita o ordonare ierarhica dupa importanta/gravitate, urgenta, a etapelor de parcurs. Tot lui ii cerem sa ne aminteasca o situatie similara celei in care suntem, sau am fost conditionati sa fim si pe care am creat-o de data asta noi in trecutul nostru. (In cazul unor boli unei suferinte fiziologice, sunt si alte tipuri de date despre care vom discuta mai tarziu.) Celui de-al doilea ii putem cere asocierea cu tipurile de experiente asemanatoare petrecute cu succes si distantarea fata de procedeele nereusite, nu intotdeauna dar de regula, prin procedeul invers. Aici cautam doar sa-i transmitem ca dorim sa gaseasca modalitatea permisiva fara a fi neaparat nevoie sa o identificam noi constient, doar ii lansam cererea si atat, el va gasi o cale sa ne-o arate. Iar celui de-al treilea ii cerem sa ne armonizeze cu el insusi si sa preia conducerea. Dupa ce am facut-o, renuntam pentru cateva clipe la orice putere si ne dam pe mana lui fara sa incercam sa mai detinem vreun control oricat de neobisnuiti am fi cu aceasta cedare. El e masterpiece-ul nostru, e suficient sa-l recunoastem ca atare. (Un exercitiu foarte bun pentru cedarea controlului ar putea fi urmatorul: pui o persoana apropiata, mai puternica eventual fizic ca tine sa te prinda in brate dupa ce te-ai lasat sa cazi pe spate.) Odata recunoscut supraconstientul (cel care cunoaste drumul pe care ar trebui sa te indrepti dar nu ti-l decarteaza decat punctual si la cerere) ca lieder al fiintei tale, iti recunosti cinstit faptele pe care le banuiesti ca te-ar fi putut conduce la situatia in care te afli (intelegand déjà ca suntem prizonierii acestei lumi in care mecanismul este cauza-efect). Daca nu gasesti nicio fapta cu tangenta la situatia ta o recunosti oricum si te dezici de ea prin fenomenul numit iertare. Iti ceri iertare pur si simplu pentru ca ai stricat ordinea in univers chiar daca nu stii exact cum si cand, (o sa explic mai incolo cum, cand, de ce si care ordine). Numai orgoliul te poate impiedica s-o faci si e bine sa-l tii la podea, crede-ma ca el e cel care nu te lasa si iti astupa vederea, eventual supraaprecierea vastelor tale cunostinte intru concretetea si pragmatismul vietii ca sa nu mai vorbim de situatia in care ai putea fi bolnav si profesia ar fi chiar aceea de medic. Oricum ar fi iti face bine putina gimnastica sentimentala autentica si dezicere de ceea ce crezi ca stapanesti. Scoate-ti din vintre parul fixitatii dispretului si orgoliului fata de orice specie inferioara tie, mai ales fata de aceea care ti-a produs suferinta/nedreptatea, etc. cere-i profund iertare, (intotdeauna se va gasi o alta specie superioara tie), si iubeste-o, ea nu e decat mesagerul potrivit al lectiei de invatat1 pentru eliberarea ta de acea suferinta. Daca o judeci corect asumandu-ti-o vei scapa definitiv de ea, daca te targuiesti, iti apare data viitoare sub alta forma (si ar trebui sa multumesti pentru asta) pentru a te trece clasa si se va repeta intr-un mod din ce in ce mai usturator pana vei striga “Doamne, de ce mie?” si vei intelege de ce cand vei depune armele si armura cu care judeci si categorisesti oamenii in prieteni si dusmani si nu in ajutoare si corectii necesare ca sistemul tau sa functioneze corect si sa nu fie azvarlit din cadrul sistemelor vii. (Ambele categorii sunt rodul actiunilor tale trecute.)

O evidenta nedreptate, sa zicem un furt, un incident, sau poate si mai rau, un accident, in care, la prima vedere sigur “nu ai nicio vina” nu sunt decat un rezultat al unui anumit tip de frecventa in care ai zacut. (Celelalte vederi subsecvente le voi explica pe larg dupa ce trec de sumar, sunt multe de discutat si voi sistematiza toate vivisectiile mai intai intr-un cuprins ca sa aveti o privire de ansamblu si sa va puteti… opri la timp 🙂

Mai departe, cu sufletul eliberat de povara pe care inca nu o recunosti cere-i superiorului superiorului tau, preaplecat, (adica fara urme de indoiala) sa reconstruiasca toate sistemele afectate de tine, inclusiv al tau si fa-o pana simti pace in inima (impacarea cu legitatea si cu asezarea ta in banca care ti se cuvine). Multumeste-i lui si tuturor fortelor angrenate in povestea asta a ta, (ca nici nu-ti imaginezi cate sunt) si revarsa-te cu tot sistemul tau asupra ta, a celor care te-au afectat si celor pe care i-ai afectat, cu iubire.

In primul si inainte de toate, intreaba-te daca tu te iubesti pe tine destul, daca iti ingadui sa faci anumite lucruri pe care le meriti si daca te-ai iertat pentru tot ce nu ti-a iesit pana acum si abia pe urma fa tot ce am scris mai sus. Aceasta prima munca necesita timp de aceea e bine s-o faci din start fara sa astepti sa apara mai intai problema.

Imi pare rau, dar tot ce am scris mai sus ca este de facut trebuie sa penetrezi sufleteste, sa simti. Efectul e redobandirea pacii interioare si absenta fricii /temerii de esec (e important sa scapi de frica pentru ca frica nu te lasa sa actionezi decat in registrul undelor lungi care nu-ti intersecteaza ADN-ul decat in cateva puncte). Aceasta este o repliere reusita, adevarul despre fiinta ta, care te va conduce spre realizare deplina in tot ce ti-ai propus sub obladuirea acestei optici purificate de reziduri asupra ta, ai alungat ceata si ceea ce-ti paraziteaza corecta apreciere a fortelor de care dispui in intregul tau) fiindca nu poti cere mai mult decat poti sa duci, dar nici mai putin ca sa dai maxim de randament intr-un timp cat mai scurt, altfel tot ce treneaza agraveaza. Talentele, capacitatile personale cat si neajunsurile nu ne sunt date degeaba si e bine sa le cunoastem in infatisarea lor reala, bineinteles daca dorim acest lucru si nu ne place mai mult sa ne mintim. Ele sunt ale noastre, le-am dobandit cinstit de-a lungul tuturor existentelor noastre (despre acest subiect iarasi vom vorbi mai incolo). Talentul ne poate scoate din neajunsurile noastre insa el poate fi folosit sau nu, de multe ori il refuzi si il lasi sa se plafoneze din motive indeobste cunoscute “fiindca nu aduce bani, pe vremurile astea de foamete e mai bine sa te orientezi spre ceva din care iese”. Esti sigur, iti cunosti atat de bine viitorul? Pe de alta parte, neajunsul (tarele de character) cat si datele de pornire in viata (starea parintilor sau lipsa lor) “ne sunt date” (ni le programam singuri daca nuavem anumite interdictii mai vechi) spre a invata si a ne dedensifica (era sa pun steluta 🙂 , o sa vorbim mai incolo si de asta). Insa harul (un dar iesit din comun cu impedanta asupra unor mase de oameni) cine-l are, sa-l considere un bonus menit sa se manifeste dincolo de vointa sa si a celorlalti, el este trimis in scopuri a caror esenta nu ai cum sa o patrunzi. Cu timpul insa vei ajunge sa-i constati independenta (fata de deciziile tale constiente) si opera. Tu ii vei fi cel mai bun martor.

In fine, dupa ce ne-am aliniat fiinta in tripartinitatea ei, putem actiona fara grija. Totul va fi la nivelul superior al capacitatilor noastre de a gestiona problema respectiva. Poate aparea un raspuns imediat aparent negativ. Aveti rabdare, se va dovedi ca asteptarea deznodamantului final a avut nevoie de ceva timp ca sa aduca cel mai bun rezultat si nu doar un rezultat bun. Daca raspunsul nu este cel pe care vi l-ati dorit, se va dovedi mai tarziu ca ceea ce ati obtinut este net superior celui pe care vi l-ati dorit dvs. si veti intelege de ce asa.

Acum am vorbit despre o situatie care pare fara iesire si nu despre orice tip de problema. In acest exemplu e foarte importanta stapanirea de sine si renuntarea la pulsiuni.

-\

Aceasta a fost doar o introducere, nu am intrat in substanta fenomenelor doar am creionat o maniera de lucru in care v-am testat subiectivitatea si tendintele opresive ale codului masina in care ati fost obisnuiti sa disjungeti realitatea in cadrul unui sistem binar. Ne vom obisnui si cu alte sisteme si cu alte realitati.

Pot sa afirm chiar azi, inainte de votare, ca nu exista rau. Nu exista intamplare, exista insa o arie mare de variabile care dau impresia de intamplator. Si in stare de razboi, sau cutremur, (evenimente, fie la ele acolo in neant (nonexistent de altfel), despre care omul crede ca nu este vinovat, chiar el insusi a fost partas cu incapatanare la nasterea germenilor declansatori (despre asta vorbim tot asa, mai incolo). Fenomenele naturale (nu ma refer acum la cele induse) sunt doar o reverberatie a frecventei (a urletului indelung pe care fiinta noastra l-a emis fara sa faca nimic pentru dizolvarea lui, pentru cunoasterea si anularea cauzelor, iar aici nu vorbim despre lucruri irealizabile ci despre nepozitionarea la polul opus unghiului de frecventa general. Nu esti prost sa nu vezi ca negativismul, furia, ura, violenta fizica si psihica, neincrederea, suspiciunea, anomaliile morale si imoralitatea sunt din ce in ce mai cuprinzatoare, invelind pamantul cu o crusta din ce in ce mai densa iar tu subscrii vrand –nevrand lor, prin adaugarea resentimentelor tale fata de neputinta de manifestare si le intaresti in loc sa-ti doresti si sa emiti frecvente exact opuse ca sa poti contrabalansa vuietul acestora. Gandeste-te cand iesi afara care este starea si reactia generala? Doreste, gandeste, cuvanteaza, actioneaza in locasul tau de asemenea maniera incat sa te situezi deasupra si sa nu intaresti si tu aceasi viitura si vei vedea ca putinul pe care-l faci va avea o magnitudine mult mai ampla deact tumultul de frecventa joasa, acesta este tipul de manifestare necesar in asemenea conditii. Totodata ridicandu-ti frecventa nu vei mai interfera decat cu frecvente de calibrul tau si nu vei mai fi afectat, lucrurile se vor aseza de la sine, ba mai mult , vei rostogoli tsunamiuri dedesubtul tau care vor matura tot ce nu opereaza in sensul armoniei universului. Ordinea Cosmica apara legitatea care o restabileste si sanctioneaza tot ce iese de sub ea. Fii de partea Ei si nu vei fi maturat. Apoi priveste in raza ta de actiune si vei fi uimit sa constati ca acest “putin” va cuprinde “multul”.

-/

I-adevarat, nu le poti descifra pe toate, dar poti incepe cu inceputul.

Sa zicem ca ceva ce nu ti-a iesit prea bine in ultimul timp, sau ai o nemultumire care nu-ti da voie sa actionezi cum ti-ai dori, sau stai pe suflet cu ceva ce nu poti marturisi nimanui, poti identifica ce te apasa cel mai mult. Incepe cu asta. Elibereaza, fa ce am vorbit ceva mai sus. Anuleaza-ti intai propriile scheme stereotipe, ignora si nu fa priza cu informatiile distructive, condu-te singur, fii curajos si nu mai ceda in fata lucrurilor care te-au scos din matca propriei tale identitati, ai incredere in tine, regrupeaza-te, armonizeaza-te cu legitatile seniorale, nu pentru ca asa spun dogmele ci pentru ca nu ai cum sa identifici altfel erorile, perspectiva ta e limitata si nu-ti poti perverti gandurile intr-atat incat sa crezi ca vei devenii mai abil decat dracu (acela care a facut asta o viata intreaga sau s-a grupat cu un intreg sistem a carui singura ratiune de a fi este tocmai acest lucru). Nu poti prevedea tot ascunsul, ceea ce sta in intuneric si nu e scos in lumina, nu te lasa inselat, fii treaz si misca-te armonic cu tine insuti ca sa te racordezi la armonia vietii. Natura e construita sa-si conserve fortele nu sa si le distruga. Redobandeste-ti starea de bucurie pierduta prin observatii simple comunicand cu natura, asculta-te pe tine, vibratia ta, ce-ti spune casa ta, pamantul tau, fiziologia ta, organele tale, mimica ta in diverse moment ale zilei, si da-le ce-ti indica ele ca au nevoie, ofera din plusul castigat si altora gratuit un cuvant bun, un zambet, un compliment, o paine, o cafea, iesi din propriile prejudecati, recreaza-ti gandirea, ia-ti putin timp pentru asta si pentru oamenii uitati din viata ta, repara-ti trecutul, dizolva-l in prezent, schimba-ti atitudinile intepenite, canta in baie, glumeste si in cele mai severe circumstante, viata e un joc, descifreaza-i regulile si joaca-l ca si cand ai fi copilul tau, in mod serios. Nu lenevi, lenea oboseste si tumefiaza functiile. Fa in fiecare zi ceva constructive pentru fiinta ta si coreleaza cu o actiune similara. Daca este mult timp de cand ai uitat starea naturala de bucurie a sufletului, daca n-ai niciun un impuls de a topai pe strada la aparitia primaverii, daca nu-ti vine sa privesti lumea cu bucurie, daca nu observi nimic in jur decat grijile tale si ti-ar fi extrem de greu sa oferi un hug free spontan cuiva posac, (adica mai mereu), …..atunci exista destule lucruri care te apasa. Nu gasi scuze, timpul prea scurt si necazurile sunt tocmai acuza si nu scuza.

-/

Cred ca ati observat ca se poarta imbratisarile libere si moda asta a prins f. bine printre adolescenti. Nu conteaza de unde vine, aici in tara figurilor triste prinde bine acest schimb de energii inegal, ei se scutura repede de el fiindca nu au inca sadita constiinta nimicului iar ceilalti care primesc pot fi uneori chiar restartati o perioada mai lunga de timp, altii mai socati isi pot chiar regandi sistemul.

Dar sa revenim si sa sistematizam printr-un mic cuprins *:

––––––––––-

*=(in prezentul urmator )

 

 

1. Primirea lectiei inseamna cunoastere, cunoasterea extinde intelegerea

Ii putem invinui oare pe aceia ce n-au primit inca lectia?

*

– am cautat in codex emoticons Wp o imbratisare, ciudat, nu (mai) exista!

HUG deci 🙂 , cu aripioare)     Wp, wp, wp! to less, more to less

http://youtu.be/vtNJMAyeP0s?list=RDvtNJMAyeP0s

Si nu uitati, nu exista vid.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s