preambul la Nocturna -ne-Opus niciunui sunet…II

E grea partea asta a articolului, e ca o teorie unificata a campurilor intelegerii. Arida la gust si verde in samanta.
Mi-e dor de extensii, de miriapodele mele, le intind, le manifest dar nu le vad. De ce trebuie sa vedem noi totul? De ce credem atat in nevoia asta cand cealalta, a imbratisarii ii este net superioara? Nu se poate sa n-o simtim…indoiala e ucigatoarea mintii care altfel este de o splendoare… n-dimensionala sau adimensionala si-atunci nu mai poarta numele asta sau le poarta pe toate, nu mai sti ce este suflet, ce este minte, ce e trup, devin pasta, pasta universala…de lipit
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa…………………..!zzzzzzzzzzzzzzzzzzzz……………….!
prea scurt, prea scurt si prea putin, altele, neauzite inca, asta e, asta devenim… asta suntem, un sunet neauzit inca

Despre qwykx

perfectibila de tot ce ma inconjoara de la natura pana la un semn de carte, in centrul carora se afla oamenii iar deasupra tuturor dragostea lui Dumnezeu
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la preambul la Nocturna -ne-Opus niciunui sunet…II

  1. Îmi place piesa și nu este prima piesa de Ludovico Einaudi pe care o aud și îmi place, uite de exemplu aceasta:
    Ludovico Einaudi – Love is a Mystery
    http://www.youtube.com/watch?v=oFfVXnfJCWY
    Calde îmbrățișări !

    Apreciază

    • qwykx zice:

      Ma bucur ca-ti place muzica aleasa, dac-as fi stiut as fi facut un blog doar cu muzica pentru tine. Aici mai intervin si alte chestii care poate ca o bruiaza.
      Multumesc pentru ca esti.

      Apreciază

  2. E periculoasă pasta aia, ne face să ne rătăcim prin noi. Piesa face totşi sufletul să se desprindă cumva, să vină mai la suprafaţă, să „spargă” pasta.

    Apreciază

  3. qwykx zice:

    O sparge special, ca sa nu-mi lase loc de-ntors. 🙂

    Apreciază

Comentariile sunt închise.