Nu mi-a fost usor, ca sa stiti ca n-am lipsit degeaba, am avut multe evenimente ”de granita” pe care a trebuit sa le parcurg intr-un tempo liniar si neliniar, uneori aproape simultan (intr-un mod original fata de pana acum), intr-o tensiune pe alocuri scelerata iar in altele, scoasa din vocabular, contrar dimensiunii inutile pe care ar fi trebuit sa o genereze izolarea, ca regula generala. Curbele in care trenul poate sari de pe șine sub presiunea vitezei de succesiune a condesarii timpului de parcurs nu cred ca s-au epuizat fiindca n-am ajuns la recunoasterea binefacatoare a coincidentelor dintre planuri. Fundalurile inca se mai suprapun peste prim-plan, dimensiunile sunt inca imersate pe coala A3 din blocul de desen al vesnicului scolar care a ajuns azi, iar in clasa I-a. Singura recunoastere pe care o astept este aceea a coincidentei prostesti a literei care insotea mereu clasa in care cadeam, cls. I-a ”A”. Brizbrizurile si volumul caligrafic al literei sper sa-mi reverbereze in teasta pana va ajunge ceva sa strige in clar, ”Omega”!
Ce va pot oferi acum nu sunt decat cateva repere de prim-plan:
obs: personala : mutatiile aberante de ultima stire/ora, depasesc limita naturii de exprimare in orice tip de evolutie fie ea chiar fulminanta, care nu respecta niciun tip de coerenta.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Mencinicopschi
- CALIN GEORGESCU https://youtu.be/8JPcYqC7R3s
George Simion – partidul romanilor de pretutindeni
Muzica care sapa 