”cand o sa se faca albastru o sa-i spun mai multe”

am o prietena care are o fată, mă, de m-a facut sa-mi schimb parerea despre viitorul tarii asteia, draga mea ce sa zic, un maestru inaltat pe langa Iubirea Principala, pe-acolo.

dintre multe spuse personalizate la viata ei de familie pe care nu se face sa le divulg desi ne-ar fi prins tare bine tuturor, o sa dau din casa totusi cateva mostre de dragoste de la Dumnezeu păntru noi, mă.

mă-sa e copilul ei, n-are ce face, si nu ea, o intreaba ce sa faca in cutare situatii dac-ai mai pomenit, situatii naspa ca de pilda, pleca sot de-acasa, dar nu de-orisicare fel, ci din asta de lucra cu capul omului sa-i scoata gargaunii din cap, da l-a prins fii-sa si-o tulit-o ca i-a aratat cum gargaunii sunt tot la locul lor in capul omului si ca ia banii oamenilor geaba. n-a avut niciun motiv sa plece, niciunul, da n-a rezistat, c-a zis ca nu stie de ce, da nu-i pregatit sa fie familist. cred ca l-o ars Adevarul.

cica se duce ma-sa cu ea la pravalie (carrefour) si cand sa plateasca la casa, se ridica din cos, am uitat sa-ti spun, e la gradi, 3 anisori jumate, si harst una peste fata casierului, asa cu sete. Ma-sa inlemnise, ce faci mama, nu se poate, a scuzat-o cu alea-alea, cat a putut debine, da casieru, mai pustan asa, si probabil surmenat de tura, ramasese cu ecusonul lipit de ecran, ca facea un retur, nu si l-a putut lua de-acolo. Pleaca ele si-o intreaba, de ce-a dat in bietul baiat tam-nisam mai ales ca nu vazuse copila asa ceva acasa si ce crezi ca-i spune? Nu stie sa planga si e urat, da acum e sigura ca o sa planga si o sa se faca frumos.

are o bona care sta cu ea cat e maica-sa la serviciu, a trecut si ea prin ”multe”, cateodata si gateste, dar nu mananca niciodata iniante sa cante deasupra mancarii cantecelul ei, ”a venit apa si l-a spalat, a venit … (numele ei) si l-a mancat ” de ce pe ”el” nu se stie

alta – era ceva mai mica, se duc in vizita la nasa-su si beau o cafea in curte. Avea si el acolo un nuc langa care crescuse un pui, de-abia daca-i dadusera cateva frunze. Fata ii rupe una, maica-sa vai nu-i bine sa rupi ca-l doare si pe el, fata se intristeaza, hai sa-l mangaiem sa-i treaca zice maica-sa si pune mana pe trunchi, fii-sa se duce la ea, ii ia mana si i-o pune direct pe pamant la vreo doi metri departare si incepe si freaca pamantul cu mana maica-sii care o intreba ca de ce, acolo. Pai acolo e radacina lui. Si maica-sa ii explica nașului ce-i spusese ea, ca, copacii se strica inotdeauna de la radacina. Culmea e ca si nașu-i confirma ca are probleme cu nucul ca s-a intins cu radacina spre casa si nu-l poate taia.

intr-o zi agasata de maica-sa care o cam luase razna cu intrebarile pe bietul copil ii spune sa n-o mai intrebe pe ea ci sa se duca la tata-popa fiindca ea nu mai are voie sa-i spuna ca ii vine ameteala si se ”inegreste” daca ii spune si nu mai vrea, pe urma mai sta ce mai sta uitandu-se la ma-sa c-o fatuca foarte serioasa: ”ca nu de asta m-a dat doamne-doamne PE UN PAMANT ASA GRAV”.

ma jur ca nu romantez nimic, si nici maica-sa care era destul de paralela cu chestiile astea si chiar inspaimantata de ele, am vazut ”copchilu” si stiu de ce e in stare, iar ”tata-popa” care o cunoaste, cand i-a povestit maica-sa, i-a spus doar ”sa luam aminte”

alta, de zilele trecute- cica statea si canta in oglinda si maica-sa din alta camera venise tiptil sa n-o auda ca sa vada ce face si s-o puna la somn, si tocmai a surprins-o cand, c-o mutrita serioasa s-a privit si-a lipit gura de oglinda si-a dat un pup si a zis:, „FIINDCA AM UITAT SA IUBIM”, fiindca am uitat sa iubim” si ti-ai gasit, sa piarda ea ocazia s-o intrebe, ce cantec e asta, v-a invatat la gradi? Nu! da de unde il stii? Din cap de la doamne-doamne. Si ce patim daca am uitat sa iubim? Ne innegrim, da eu sunt alba si tu mai ai putin. Cum mai am putin, mai ai putin si te faci roz, cum imi place mie.

*Am mai vazut un clip- cu o alta copila care canta in oglinda despre iubire, in alta tara, ea spunea :”iubesc tot, tot iubesc”

Cine va citi se va indoi ca poate fi adevarat. Si totusi, din ”pacate” sau din fericire, credeti-ma ca nu stiu sa spun, e cat se poate de adevarat. O cunosc pe fetita, am vazut-o crescand, o cunosc pe mama ei, o banuiesc doar ca nu intelege inca exact ce ”creste”. La penultima noastra intrevedere o pusesem s-o roage pe fata sa se roage pentru mine, ceea ce a si facut.
Am spus -din pacate- pentru ca la asa suflete intrupate pe pamant acum, cine stie ce vremuri ne mai asteapta.

a mai spus ca acolo sus, ea e mov si tata-popa e verde dar ca mai are putin si o sa se faca si el albastru si o sa-i spuna mai multe

Ce-as putea sa mai zic fratilor, decat ” Sa luam aminte, pamantul e grav fiindca am uitat sa iubim si daca nu ne aducem aminte, ne vom innegri„ cu totii.

Publicat în Uncategorized | 5 comentarii

si totusi 12pm fara 5′

eu una n-o sa mai spun niciodata vreodata, ca am sa mor niciodata
si in general, n-o sa mai scot turbioane pe gurita,
ca te poate lua unu pe sus, iar daca mai bate si vantul si n-ai plumbi in fustita

fiindca vantul fata de om: avantaje si avantaje
un tu il poate prinde pe altul de mana, de haina, de piele, de-o ureche, il poate pisca, musca, zgaria, palmui, lovi, silui, tortura/ saruta, mangaia si iubi organic vorbind, (si aici trebuie sa observam diferenta la enumerare) hai sa zicem ca-l mai poate gadila in coasta, in barba si de la sine-nteles ca fie il poate conserva cumva, fie il poate strivi/spulbera – feudal, pasional, notarial, comercial, electoral, nuclear
si in toata tactilitatea asta s-ar mai putea inscrie adiacent, 10, 100, 1000, 10.000, un continent intreg

insa vantul
cine nu-l poate simti ? si mai are din dotare si-o eternitate
fie ea si ectoplanetara

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

A mai venit Unul

Băi/măi/păi,  a mai trecut inca un an futu-i!  si  tot  iubesc, futu-i! nu stiu ce dar iubesc, măă,  eu o sa mor niciodata! futu-i!

tine umbrrla deschisaa ca e buna si de soare!

 

youtube  lambada, gasiti voi clipu

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Craciun fericit!

Pot sa va urez asa si nu spun minciuni, pentru ca si zilele Craciunului ,in marea vietii sunt clipe. Iar clipele pot aduce fericire.

Am pastrat acest film ca dar de Craciun pentru voi, iubitii mei.

Nu este doar un film, ci o  poveste reala de viata,
Plecand de la film care surprinde  chintesenta viziunii  nedogmatice asupra Dumnezeirii  si samburele pe care trebuie sa se intemeieze credinta crestina, in realitate se ajunge la existenta palpabila a calitatilor, harului, a operei  caritabile si a cuprinzatoarei spiritualitati a realului Felippo Neri care depaseste cu mult intinderea celor prezentate de film. Daca faptele sale n-au avut dimensiunea minunilor hristice relatate de film,  au avut  o uluitoare propagare in spatiu si in timp cat si in constiinte, a fundamentului adevaratei esente mesianice.
Un film care te umple de bucurie si te molipseste de iubire. Un film care reda increderea in incredibila performanta a iubirii careia nu i se poate impotrivi nimic, si rezista si genereaza in cele mai neprielnice si neprietenoase conditii, savarsind tot ce si-a propus.. Iar daca in realitate, n-au fost inviate trupurile, au fost inviate sufletele, si constiintele celor morti.

Din pacate ,eu nu l-am gasit decat in franceza, netradus.

Bucurati-va!

”Preferisco il paradiso”

http://bit.ly/168P0Hm

http://www.calendarcatolic.ro/Sfinti/tabid/66/articleType/ArticleView/articleId/1738/Sf-Filip-Neri-pr.aspx

 

bcsn

 

Publicat în Uncategorized | 7 comentarii

Dumneavoastra ce credeti?

De necrezut: Crăciunul interzis în… Bruxelles!!!
23 decembrie 2015
Error! Filename not specified.
Faptul că un primitiv precum sultanul din Brunei a interzis Crăciunul în această țară (cei care nu respectă interdicția putând ajunge în pușcărie pentru 5 ani), nu este chiar un lucru ieșit din comun. Și nici faptul că o altă țară musulmană – Tadjikistanul – a interzis brazii și cadourile de Crăciun…
Ceea ce este însă bulversant este faptul că ciumpalacii din capitala Uniunii Europene – aia creștină, extrem de corecți politic, au hotărât ca Târgul tradițional de Crăciun să fie redenumit în acest an „Plăcerile iernii”, iar urarea „Crăciun fericit!” să fie înlocuită cu „Felicitări de sezon!” Mai mult decât atât, Parlamentul European chiar a tipărit felicitări cu urarea „Felicitări de sezon!”, ne spune Evz.ro
Motivația e următoarea, zic ei: acest lucru ar fi „o modalitate prin care să fie incluşi şi cei care au alte sărbători în această perioadă precum: Hanukkah, la evrei, Ramadam şi Ashura, la musulmani, Omisoka la japonezi sau Bodhi Day la budişti.” (evz.ro)
Aceasta este explicația pentru proști. În spatele ei se ascunde intenția de a distruge tradițiile și familia tradițională europeană. De ce spun asta? Pentru că aceleași caricaturi de la Bruxelles, împreună cu executanții lor fără conștiință din anumite țări europene, au făcut ca în Franța să se pună problema scoaterii cuvintelor Mamă și Tată din codul civil, în timp ce în Anglia, pașapoartele conțin denumirea de Părinte 1 și Părinte 2, în loc de mamă și tată. Motivul? Să nu se simtă discriminați homosexualii!!!
Cu alte cuvinte, majorității i se ia dreptul la tradiție și normalitate pentru a li se acorda mai multe drepturi minorităților – fie ele etnice, religioase sau sexuale.
Astăzi a venit vremea interzicerii Crăciunului! Ce va fi mâine? Până la urmă, cui slujesc birocrații din Parlamentul European? Noi știm! Dumneavoatră ce credeți?
Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Indrumar pentru participarea la alegerile electorale — CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

Votați numai cu cei care înainte de a se pune pe listele de votare, au dovedit PRIN FAPTE CONCRETE că sunt patrioți adevăraţi, ceea ce înseamnă cu precizie că au dovedit deja că au pus și pun interesele Poporului Român deasupra propriilor interese.

via Indrumar pentru participarea la alegerile electorale — CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Impresii populiste domnule presedinte, nationaliste as spune, sa ma-mpusc singura sau ma-mpuscati dvs?

Ma duc si eu la Arcul de Triumf sa vad cum mai arata  azi,  ca o manca curiozitatea pe fii-mea , n-a mai vazut niciodata o zi de 1 Decembrie atat de insorita. Champs Elysees-ul , ful.  In loc de asta ne trezim pana la urma  la Statuia  Aviatorilor, normal,  ne  sculaseram  tarziu si era si mai aproape, sau asa credeam, in plus auzisem ca astia  isi trasesera carlingi noi.  Asa ca dupa ce ma certase ca inschisesem in repetate randuri alarma de dimi, trebuia sa ne grabim. Anul  trecut a nins  si n-a vazut-o,  ca impartea  chilotei cu poezii si inventii  romanesti, ca sa nu se ude, ca s-a gandit ce s-a gandit  si  a rezultat ca voluntariatul inseamna ceva mai mult decat  free-hugs  si  epoca luminilor de la Mausoleu,  asa ca si-a luat  trupa pe care numai ce o unsese asistent-trainer ca sa reziste mai bine la ger si-au  facut  popularizare in populatie. Mai  mama,  si ai tinut si tu putin in mana pana le-ai dat drumul, macar pana s-auzi un lip-trosc  la fiecare koszonom,  sa-l fi inregistrat , sa-l faci si tu pe don  Iogos  ‘rofu  vostru de istorie mandru,  ca n-a pompat  atata teorie roesleriana in voi  degeaba  fara  sa-l fi invatat nimic? Si cred ca nimic n-ati fi invatat nici voi  daca nu era el  sa va ceara sa descoperiti  numelui  lui Anonimus pentru 10, ce daca ati decartat  nume de tezaure antice dacice si raspunsurile astea n-au fost bune, si nici macar raspunsul lor la propriile frustrari. Las’ , nu mai fi suparata, cu „Codexul  Rohonczi”, scrierea lor secreta, zau  ca l-ai facut  mat, ca doar sunt texte redactate în secolele XI şi XII, într-o limbă daco-romană, cu litere moştenite de la daci. Nici de asta n-auzise. Draguta mea e bun si 6-le, caci acest 6 te-a invatat si te va invata mult mai multe si pentru fiecare 6 si subsase al fiecaruia dintre copiii buni români,  ati mai facut un chilotel. Ca tot ii plac lui chiloteii. Norocul vostru ca de baietei. Ce daca are o condamnare  si inspectoratul invatamantului  l-a retrogradat din … in spuma liceelor din capitala, sa vina si mama lui Iogos cel mare,  poate afla ca Ardealul  nu-i  al ei, nu-i al lui, nici al nostru ci al  urmasilor,urmasilor  celor ce l-au cumparat. Cica se vor bate iar. Stramosii lui Iogos cu  stramosii lui Dedeman din Bacau, ungurii cu moldovenii, de data asta.  Ca ei l-au cumparat.  Mai nou se cumpara terenul arabil, asa se ia fratilor Ardealul.  Hai, Dede!  Haideti  de luati  toate dormeo-urile lui Dede!  Haidi  bai, ca toti dormiti! fi-v-ar  somnu’ pe Dormeo sa va fie!

Iar la ora asta chiar n-am chef de dume,  jur ca tot ce spun e adevar curat, cu exceptia primei litere de tipar.

Si daca tot ne grabeam, mai breze, am taiat Herastraul, timp in care se gasise sa-mi spuna ceva dragut, fiindca mamica ei cea desteapta n-o luase pe unde merg toate ”oile”. Ceva ce parea a banc, pana sa devin mai atenta la toate cuvintele. Cica intr-o sala de spectacol intrase primul  spectator care fusese instruit  din spatele cortinei sa se ridice la un bip. In timp, mai intra unul care se aseaza pe scaun.  La urmatorul bip primul iar se ridica si celalalt il imita intelegand  ca a pierdut  ceva esential, ceea ce era intrucatva adevarat. Urmatorii intrati ii imita si ei.  Ha, zic,  stand-up comedy? Nuu, iar nu esti atenta cand vorbesc! ti-am spus, e un experiment  social, tocmai vroiam sa-ti spun ca omul e mai presus un animal social si ca tu nu te-ai fi ridicat. Hm, ce jmecher, oare ce urmeaza? Fond de ten de la Douglas sau ghetele de fite de la Veronesse? Coltul stang al gurii din V imi fusese permutat  instant  in N luate cate 8, de cordonul de ordine de la capatul gardului unde tocmai ajunseseram. Nu mai puteti trece, ne aruncasera ei  celor cativa ingramaditi ca noi, pe jumatate cu spatele, fiindca tocmai priveau inceputul paradei.  Ne intoarcem de-a lungul gardului, nu stiu daca au fost 2 km, dus-intors, nu i-am numarat  ca ne grabeam, si tocmai cand vazusem o deschidere mai mare pe sub el prin care ma batea gandul sa trecem, asta de langa mine cred ca se pregatea sa-mi spuna ceva dragut despre un antiexperiment  social,  si anticipasem bine fiindca tocmai incepuse sa laude oile si ca nu intotdeauna sa te iei dupa ele e ceva neaparat  lipsit de originalitate, care nu trebuie cautata cu orice pret, asa ca restauraram acelasi peisaj de-andaratelea, cuminti, normale la cap,  pana la primul capat al gardului, unde, precis ghiciti, ne-au oprit cordoanele de ordine,organele, adica  jandarmii si politia sau ce-or mai fi fost ele. Ocoliti prin stanga !  Pe unde  organele mele sa ocolim ca  am mai fost  la Antipa,  si n-au  nici scara de incendiu  pe-afara, nici  H  pentru elicopter, si pe gatul girafei  chiar nu ma urc ca am mai  fost  si am venit inapoi, ca avea gatul inclinat. Asta doar gandesc, dar ma aprind ca o racheta sol-si bemol iar  aerul il trag in pulmoni,  macar sa–mi fac parada selfie,  si il lansez  cat pot eu de lin, spre consternarea fie-mii care nu se-astepta, tocmai ce-mi daduse pilda oii.  Pentru cine e parada de azi, il intreb cu cei mai imberbi ochi  din lume pe primul care mi-a cazut langa pas, care nu cunostea neam femeia altfel ar fi stiut cum stau focoasele dindarat.   Pauza –pauza.Pentru 1 decembrie, Unire… Nu pentru ce, pentru cine? Si-ncep progresiv sa tip. Pentru cine se face parada azi, pentru Johanis? Pentru Base sau pentru rusi? Pentru  populatie,  doamna, calmati-va!  Ai, zau? Si eu ce sunt, constelatia Lirei? Pentru ce-ati blocat mai …domnilor, drumul populatiei atunci?  Mai aveam un pic si-l luam la tranta. Eram hotarata. Doamna, nu-ntelegeti ca pe-aici defileaza armata? se baga altul cu mine in seama, mai sef.  Care armata?  6 Pume expirate,  5 tancuri  si-o drezina?  Dati-i drumul doamnei ca nu-ntelege, spuse altul, si mai sef, ca el m-a inteles. Nu ratez ocazia, imi iau de mana fata pironita si o trag dupa mine in cea mai silentioasa si rapida deplasare. Mergeti pe partea stanga si gasiti-va loc. E tot ce vroiam s-aud, altfel n-am fi reusit sa mai vedem nimic la ora aia peste 7-8 randuri de lume inghesuita.  Si-aveau dreptate intr-o privinta, n-am vazut atata lume niciodata la o parada de 1 decembrie. Dar nici atatia tineri cu o inconstienta bucurie. M-a mai mangaiat  marea de steaguri din  care, aproape fiecare copil tinea cate unul in maini.  Cat despre  masinile de lupta, pe langa Pumele de care vorbeam mai erau si cateva elicoptere ale noastre,  cateva tancuri  remodernizate, ceea ce credeam inital a fi tancuri erau doar transportoare blindate,  multe masini de tehnica ale SRI-ului,  masini transport racheta aer-sol chiar nu m-am inselat,  si lansatoare, 2 formatii de Miguri si 6 de F-16, noi, in rest multa legiune straina NATO, trupe romanesti mai putin, si mai mult studenti,  cateva vechi brigazi detasamente  si un batalion,  renumite  ”Mihai Viteazu”, ”Calugareni”, nu ma pricep prea bine, asta a fost de mult. Au mai fost si soldatii raniti in Irak si Afganistan,    vindecati-va baieti!  Ei zic ca in total 3000 de militari, MAN, MAI si SRI. Eu nu stiu ce sa zic, doar ca n-am prins toata parada. Ma intreb totusi din cei 3000  cati erau din MAN?  Doar asa, ca o biata nostalgie.   De unde sa stiu ce-am vazut ca nu mi le-a prezentat nimeni. Mi-am tradus singura de-aici : http://stirileprotv.ro/stiri/1-decembrie/parada-de-1-decembrie-live-pe-stirileprotv-ro-de-la-11-00-ce-vom-vedea-in-premiera-in-acest-an-la-defilare-live-update.html

Cel mai mult insa m-au impresionat  salvele de tun, cand treceam pe langa gard, la-nceput. Pareau atat de aproape.  Spargeau cerul. Ele m-au impresionat, si pe fii-mea, dar a parat. Am zis: Fereasca-ne Dumnezeu! Ca sa nu mai spun de alegerea bizara a unei soprane cantand notele joasea ale imnului,  intr-o usoara microfonie, imn flancat de rasunatoarele si mult prea alaturatele salve de tun. Iar ecoul…

Sunt sigura ca a parat  cand mi-a raspuns: Hai,mama, ca asa esti tu, faci caz din orice spectacol si din orice caz un spectacol. Hm, asta e a ta? Sprincenele i se pleostisera si-si trasese bratul din al meu. A, bun, daca-i asa, ce zici, o bagam intr-un chilotel?

 

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu